Disponibil in Carturesti
Civilizatia foametei
Această carte abordează evoluţia umană dintr-un unghi cu totul nou. Pe baza unui inventar bogat de date de genetică, biochimie, biologie moleculară, neurologie, dar şi etologie, sociobiologie, paleontologie, istorie, aduce în discutie o ipoteza originala a umanizarii.
Despre carte
Fără a avea pretenţia de a se constitui într-o nouă teorie a umanizării, decizie care aparţine cititorilor, această ipoteză încearcă să răspundă la unele întrebari legate de umanizare, cum ar fi apariţia unor caractere specific umane, dar şi să ofere soluţii la unele probleme de patologie umană, tratate prin prisma particularităţilor evoluţiei umane.
De asemenea, ipoteza pe care se bazează această carte oferă noi direcţii de cercetare în mai multe domenii ale biologiei şi ştiinţelor medicale. Darwinismul timp trece în ultimul printr-o criză de acceptare din partea publicului larg, a cărei consecinţă este ascensiunea teoriilor creaţioniste şi a designului inteligent. Această ipoteză vine în completarea darwinismului, încearcând să explice unele noi descoperiri care aparent contrazic evoluţionismul.
Deşi contine date de strictă specialitate, cartea, în cea mai mare parte, este scrisă într-un limbaj accesibil publicului larg. Se adresează biologilor, medicilor, dar şi tuturor cititorilor interesaţi de misterele evoluţiei
Intrebari si raspunsuri
Credeti ca:
Omul e cel mai gras primat
Pentru ca puiul sau se naste neajutorat, de aceea are nevoie de caldura, iar stratul adipos, considerabil fata de cele existente la alte primate inrudite, are rolul de a-l apara de frig in savana ? (varianta oficiala in stiinta la ora actuala)
Mayr, E., De la bacterii la om- evolutia lumii vii, Humanitas, 2004 p.308-309
Sau pentru ca a existat o perioada in evolutia sa in care a trait intr-un mediu semiacvatic, iar mamiferele marine au un strat adipos considerabil, pe care si-l pastreaza tot anul, nu sezonier, ca animalele care hiberneaza (teoria acvatica a umanizarii, neoficiala, contestata in stiinta) ?
Morgan, Elaine (1997). The Aquatic Ape Hypothesis. Souvenir Press. ISBN 0-285-63377-5.
Morris, D., The naked ape: A Zoologist™s Study of the Human Animal McGraw-Hill Companies, 1967
Puiul de om este atat de neajutorat fata de puii altor primate
Pentru ca selectia a favorizat un creier mai mare, de fapt inteligenta pe care o presupunea acesta ? Creierul a crescut foarte mult inainte de nastere, dar cresterea lui nu putea sa aiba loc decat pana la un punct. Punctul acela era reprezentat de canalul de nastere, limitat la randul sau de mersul biped, in sensul ca daca ar fi fost mai mare, atunci capacitatea de a merge biped ar fi fost afectata. Atunci puiul este un prematur cu 17 luni, continuandu-si cresterea cu un ritm similar celei din viata intrauterina, de fapt continuandu-si viata intrauterina dupa nastere, ajungand ulterior la stadiul de dezvoltare atins de puiul de cimpanzeu la nastere.Mayr, E., De la bacterii la om- evolutia lumii vii, Humanitas, 2004 p.308-309
Talia stramosilor omului a crescut de la Australopithecine, apoi la genul Homo (Homo erectus) si pana la omul actual
Tot datorita cresterii creierului ? Pentru un creier mai mare, bebelusul era mai mare, de aceea mama a devenit mai mare. A devenit mai mare pentru ca sa aiba forta de a-l tine in brate. Tot din aceasta cauza, dimorfismul sexual (in cazul asta, diferenta de inaltime dintre femele si masculi) s-a diminuat fata de Australopithecine.
Mayr, E., De la bacterii la om- evolutia lumii vii, Humanitas, 2004 p.308-309
Omul si-a pierdut blana
Tot datorita cresterii creierului ? Pentru un creier mai mare, bebelusul era mai mare, de aceea mama a devenit mai mare. A devenit mai mare pentru ca sa aiba forta de a-l tine in brate. Tot din aceasta cauza, dimorfismul sexual (in cazul asta, diferenta de inaltime dintre femele si masculi) s-a diminuat fata de Australopithecine.
Mayr, E., De la bacterii la om- evolutia lumii vii, Humanitas, 2004 p.308-309
Omul traieste mai mult decat cimpanzeul
Pentru ca a are nevoie sa invete mai mult timp. Un factor de selectie a fost acela dat de vanatoare, ale carei practici sunt dificile si necesita mai multe decenii pentru asimilare. Adica omul traieste mult pentru ca invatarea vanatorii a selectat indivizii care traiesc mai mult, prin asta fiind mai buni vanatori. Pentru comparatie, Albert Einstein avea 26 ani cand a inceput sa-i invete pe altii Teoria Relativitatii, desi pe el nu l-a invatat nimeni
Finch, C. E.,. Stanford, C. B. Meat-adaptive genes and the evolution of slower aging in humans, The Quarterly Review of Biology, March 2004; 79 (1)
Omul are o crestere mai lenta, o maturizare mai lenta, cu alte cuvinte, o viata mai lenta, comparativ cu cimpanzeul.
-pentru ca o crestere mai lenta e asociata cu un creier mai mare ? Intr-adevar, exista anumite corelatii intre cele doua fenomene. Dar cresterea lenta ar fi permis invatarea mai indelungata, acumularea de cunostinte pentru mai mult timp.
Morris, D., The naked ape: A Zoologist™s Study of the Human Animal McGraw-Hill Companies, 1967
si daca va inchipuiti ca asta e tot.inca o idee
Menopauza a aparut la om
Pentru ca bunicile sa se poata dedica educatiei nepotilor, invatandu-i astfel sa culeaga radacini (desi cresterea fitness-ului, adica a capacitatii de a avea urmasi viabili trebuie sa fie rezultatul selectiei naturale, avantajele selective in asta se masoara) ? Teoretic, intr-adevar, investirea in nepoti sau alte rude conduce la perpetuarea propriilor gene, dar educatia unui copil trebuia sa fie pe atunci extrem de costisitoare
Hawkes, K., et al., Grandmothering, menopause, and the evolution of human life histories Proc Natl Acad Sci U S A 1998;95:1336-1339
Vreti o teorie care sa raspunda in acelasi timp la toate aceste intrebari ? Si in cateva fraze, (de fapt in cateva cuvinte, frazele vin pentru explicatii) fara ipoteze si postulate ajutatoare ? Daca nu ati devenit deja creationisti, asa ceva se gaseste in ” Civilizatia foametei – o alta abordare a umanizarii ” . Evolutie 100%. Totusi, e o stiinta noua, teoria lui Darwin abia de la anul va implini 150 ani de la publicare. Daca medicina ar fi atat de tanara, am recomanda inca sangerarea pentru tot felul de maladii. Trebuie sa dam sanse unei stiinte care este inca in leagan, dar nu trebuie sa ramana acoloE timpul ca si in evolutie sa se inventeze..antibioticele.