Un nou membru al familiei hominine descoperit

Este vorba despre Australopithecus sediba, vechi de aproximativ 2 milioane de ani, descoperit in 2008. Respectiva specie are cam 2 milioane de ani vechime, si reprezinta, dupa cum arata Science, preluat de Nature, un mix de caractere umane si simiene. Desi avea bratele simiene, mainile si incheieturile erau umane. Pelvisul era uman, ceea ce sugereaza mersul biped, dar toracele era ca la alte australopithecine, adica similar cu cel de maimuta. Se pare ca se deplasa biped, dar mersul sau era leganat deoarece calca nu pe calcai, ca oamenii moderni, ci pe partea exterioara a plantei, care era plata. Probabil se catara in arbori, si se deplasa biped de la o zona impadurita la alta prin savana.

Dentitia are multe caractere umane, comune cu oamenii timpurii, dar si multe comune cu alte australopithecine ceea ce sugereaza ca intre aceasta specie si a noastra ar fi o legatura, adica aceste caractere „umane” nu ar fi aparut independent la A. sediba. Forma cutiei toracice arata ca nu avea o capacitate toracica suficienta pentru a alerga si a se deplasa pe distante lungi.

Ramane intrebarea daca era sau nu stramosul omului modern. Aici parerile sunt impartite. Debbie Guatelli-Steinberg, de la Ohio State University din Columbus considera ca era inrudit cu oamenii timpurii, dar si cu alti australopitheci. Donald Johanson, descoperitorul impreuna cu Tom Grey, al lui Lucy, scheletul 40% complet de A. afarensis, descoperit in 1974, si vechi de 3,2 miliaone de ani, crede ca e vorba de o ramura colaterala a evolutiei, o fundatura.

Nu sunt in masura sa interpretez datele de anatomie, dar daca ar fi sa fac o predictie conform ipotezei din „Civilizatia”, speciile care sa fi facut parte din genealogia omului ar fi cele mai putin adaptate la mediul in care traiau prin caractere specializate. Omul ar fi evoluat din specii „ratate”. Astfel s-ar fi ajuns la heterocronism (neotenie), asociata cu o presiune redusa a pradarii. De fapt era nevoie de lipsa stressului datorat pradarii si de „ratarea” de a dezvolta caractere specializate cu efecte mai putin profunde asupra dezvoltarii. Aceasta idee ar putea avea impact nu numai asupra modului cum privim evolutia in general, dar si asupra psishologiei evolutioniste si a filosofiei in general.

http://www.nature.com/news/ape-like-fossils-show-hints-of-human-ancestry-1.12788

Please follow and like us:
0

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*