Unde gasim dovezile evolutiei?

evolution
Foto: Eduard Olaru

Special am ales acest titlu. Cei care sunt familiarizati cat de cat cu stiintele biologice stiu ca dovezile evolutiei sunt peste tot, materia vie are atatea trasaturi comune la toate speciile, in plus asemanarile la nivel de ADN se suprapun asemanarilor morfologice si fiziologice dintre specii, de aceea noi le numim  inrudite filogenetic . Dovezile evolutiei sunt nenumarate si la tot pasul pentru oamenii neutri, dar nu si pentru cei (sa nu le zicem creationisti) care o resping din start ca pe o idee proasta. Ei spun mereu ca oricate verigi lipsa s-ar descoperi, cate rase de animale si soiuri de plante s-ar obtine artificial, ei nu se lasa convinsi de existenta evolutiei pana nu o vad in actiune, adica pana nu vad specii create in laborator.

Ce inseamna o specie? O specie e o populatie in care are loc nelimitat un schimb de gene intre membrii ei, dar e izolata reproductiv de alte asemenea populatii. Adica pana nu obtinem dintr-o populatie-mama o alta populatie, care sa fie izolata reproductiv de cea initiala, nu avem evolutie. Experientele care au avut loc in acest sens nu au fost satisfacatoare, speciile  artificiale  de musculite dovedindu-se mai tarziu specii salbatice greu de detectat. Totusi, la plante se vorbeste adesea de specii incipiente.

O alta problema, la fel de importanta, e imposibilitatea obtinerii vietii in laborator, cel putin deocamdata. Daca viata nu se poate obtine in laborator, aparitia ei fiind imposibila din neviu, atunci viata nu a aparut din neviu, cum presupun evolutionistii. Urmarea o stim. Voi incerca sa raspund acestor probleme prin prisma cunostintelor actuale

Sexul e cel mai greu de dovedit

Ce vor cei care neaga evolutia, pentru a fi convinsi de existenta ei? Populatii care s-au izolat reproductiv de populatia mama. Aici e vorba numai de speciile cu reproducere sexuata. Altminteri, exista virusuri artificiale, dar virusurile sunt entitati la limita dintre viu si neviu. De asemenea, specii se considera ca exista si la bacteriile, desi ele nu se reproduc sexuat. Totusi, ele schimba material genetic (plasmide), iar bariera de specie nu prea exista in acest caz. De aici porneste problema rezistentei la antibiotice si a infectiilor intraspitalicesti. Bacteriile schimba plasmide care contin gene ale rezistentei la antibiotice atat in interiorul speciei, cat si interspecific. Adica isi daruiesc genele rezistentei atat rudelor, cat si prietenilor (se pare ca bacteriile nu sunt deloc egoiste, gena egoista a lui Dawkins nu si-au transmis-o inca, plasmida pentru ea nu a aparut).

Cat despre speciile cu reproducere sexuata, aici lucrurile sunt mai complicate. Sexul sau absenta lui (intre populatii) e foarte greu de dovedit, asta o stia cel mai bine Clinton, si a aratat-o magistral in procesul legat de hartuirea Monicai Lewinsky. Specii foarte inrudite, extrem de asemenatoare, de arbori de exemplu, sunt izolate reproductiv pentru ca au alte perioade de inflorire. De asemenea, la insecte, specii foarte inrudite sunt izolate reproductiv pentru ca au dansuri nuptiale usor diferite, care le fac sa nu-si recunoasca posibilii parteneri. Izolarea reproductiva tine uneori de niste amanunte putin importante din punct de vedere biologic, dar care au urmari importante. Asta e de fapt in spiritul darwinismului, care presupune ca evolutia are loc prin modificari mici, lente.

Aceste persoane care neaga evolutia, la intrebarea  cum explici atunci asemanarile dintre specii, daca nu prin evolutie  o sa spuna ca acestea decurg din legile organizarii materiei vii. Conform acestora, omul si cimpanzeul nu au un stramos comun, desi asemanarile dintre aceste specii sunt izbitoare. In acest caz, chiar sunt date care arata ca a existat hibridizare ulterioara intre ramurile initial separate care au dus la aceste specii (Patterson et al., 2006; doi:10.1038/nature04789).

O intrebare interesanta care ar putea fi adresata tuturor celor care neaga evolutia si trec cu vederea asemanarile dintre specii, ar fi aceea cum explica asemanarile lingvistice dintre limbi extrem de indepartate ca arie geografica, vorbite de oameni uneori de rase (populatii, corect politic si genetic) diferite? Cum explica asemanarea dintre turca si mongola? Si totusi, aici avem documente istorice ale unor migratii. Dar asemanarea dintre olandeza de azi si hitita de acum 3000 ani, vorbita in Anatolia, Turcia de azi? Ceram, in  Secretul hititilor  chiar spune ca strigatul unui hitit insetat, care cere apa, desigur, ar fi inteles de un olandez din secolul XX. Avem dovezi ca au existat legaturi intre stramosii hititilor si ai olandezilor? Sunt aici multe verigi lipsa pe care probabil nu le vom gasi niciodata, dar fara migratii, razboaie, comert, si desigur sexul care e nelipsit la contactul dintre populatiile umane, aceste asemanari nu se pot explica.

Daca admiti ca limbile ar fi evoluat unele din altele, ca toate asemenarile multiple ale vocabularului si gramaticii sunt urmarea fireasca nu a coincidentei, nici a unui model unic de organizare a limbilor (care ar fi, asa cum propune Chomsky, dar la un nivel bazal), ci a legaturilor itorice dintre populatii umane, atunci de ce nu ai admite ca asemanarile in biologie sunt urmarea legaturilor istorice dintre specii? Pentru ca nu iti place ideea. Toti respingem idei care nu ne plac, toti credem in lucruri extraordinare, care nu au legatura cu realitatea, precum liberul arbitru. Dar diferenta e ca unii sunt intr-o masura mai mare constienti de asta.

Sa fie viata in laborator

O alta problema de care se leaga cei care nu admit evolutia este faptul ca deocamdata nu s-a reusit  crearea  vietii in laborator, adica a viului din neviu. Experientele de care am invatat cu totii in liceu nu arata decat ca se pot obtine substante organice importante in chimia viului din neviu sau ca lipidele au anumite proprietati care mimeaza existenta unor microorganisme (celebrele coacervate). Dar aceste experiente sunt foarte importante pentru intelegerea viului. Alte ipoteze de lucru, alte modele experimentale, care vor decurge din intelegerea teoretica a viului, vor conduce probabil mai curand sau mai devreme la obtinerea vietii in laborator. Daca pana acum nu s-a obtinut nimic, nu inseamna ca nu se poate. Curentul electric a fost necunoscut mii de ani, si azi e obtinut in fiecare zi  in laborator . Ce vor spune atunci cei care neaga evolutia? Daca sunt creationisti probabil se vor oripila ca oamenii de stiinta se joaca de-a Dumnezeu, cum au facut atunci cand a reusit clonarea, o reusita incomparabila.

E adevarat, nu se stiu multe despre evolutie. Daca noi azi am sti tot, daca teoria lui Darwin nu ar mai avea lipsuri, atunci nimeni nu ar mai scrie articole stiintifice pe teama evolutiei, nu s-ar mai scrie carti. Se mai scriu carti si articole despre mecanica newtoniana? Personal am scris o carte despre evolutia umana,  Civilizatia foametei , nu despre aruncarea pe verticala. Cand am scris aceasta carte, am crezut, in naivitatea mea, ca va converti multi creationisti in evolutionisti sau cel putin unii nu vor mai nega evolutia. O teorie care explica de ce a crescut creierul, de ce a disparut blana, cum a aparut gandirea umana (care a facut posibila aparitita limbajului), sexualitatea specific umana, plus menopauza etc., ca fenomenul care ar fi la originea lor este unul singur, ecologic (documentat in istoria speciei), care are efecte documentate in directia acelor modificari, ar fi putut sa ofere mai putine locuri de atac celor care neaga evolutia. In stiinta, raspunsul cel mai simplu e adesea considerat cel mai bun, mai ales cand raspunde atator intrebari. Dupa ce a aparut cartea, am intrebat o astfel de persoana, despre care stiam ca e creationista, daca acum accepta evolutia, cand umanizarea poate fi redusa la o supraactivare a unei cai metabolice. Raspunsul a fost  nu , pentru ca nu a vazut speciatie artificiala (aparitia de specii noi in laborator).

Stiinta ar trebui separata de religie si filosofie, iar oamenii ar trebui sa separe stiinta de convingerile religioase, politice, filosofice. Cand am citit prima data sociobiologie, in facultate, am fost foarte scandalizata de multe ipoteze si idei. Dar daca vrei sa respingi idei stiintifice, trebuie s-o faci cu mijloacele stiintei, daca nu poti, nu-ti ramane decat sa le inghiti. Stiu cum e, sociobiologia cade foarte greu la stomac unui liberal.

 

Please follow and like us:
0

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*