Apusul selectiei si al liberalismului

Se spune ca orice idee reflecta epoca si locul in care a aparut. Sunt cu totul de acord, constienta fiind de eurocentrismul pe care l-am manifestat eu insami in „Civilizatia foamtei” si pe care il manifest in continuare, oricat as incerca sa ma cenzurez. Oricum, un pic de universalitate de timp si spatiu e salvatoare in cazul unui demers creativ. Inspirata fiind de ultimele evenimente, cum ar fi problema ACTA, politica google, dar si de tot ce se intampla in ultimele decenii in economie si politica, voi reveni asupra implicatiilor teoriei evolutiei in forma scrisa de Darwin si Wallace.Ideea selectiei, greu acceptata de biologii epocii, mai precis neacceptata decat tarziu, in secolul XX, dupa aparitia geneticii ca stiinta, a fost rapid adoptata de liberali.Se stie ca insasi sintagma „survial of the fittest” apartine lui Herbert Spencer, un neolamarckist American si liberal. Originea ideii selectiei, care le-a venit independent lui Darwin si Wallace, se regaseste in ideile vehiculate in epoca, prin cercurile intelectuale pe unde se invartea Daerwin, dar si prin carciumile din Tara Galilor pe unde isi facea veacul Wallace.Totul a pornit de la controversele legate de legea sarcilor. Pornind de la observatiile lui Malthus referitoare la ritmurile diferite ale cresterii resurselor si ale populatiilor, existau curente care nu sustineau un suport material prea puternic al saracilor. In acest „partid” era si Harriet Martineau, printre altele autoarea cu viziuni liberale de fictiuni politice, potentiala cumnata a lui Darwin. Desi selectia naturala nu include ideea de imbunatatire a propriei conditii naturale prin forte proprii, sugereaza totusi un fel de speranta in succesul social si material bazat pe calitati naturale. Ceea ce se numea in economie „mana invizibila” facea parte din aceasta tendinta.Dincolo de capitalismul salbatic, secolul XIX era insa „secolul selectiei” din alt punct de vedere. Atunci educatia era costisitoare si material si moral. Accesul la ea era destul de precar, mai ales pentru anumite paturi sociale.Daca aveai sansa sa citesti si sa intelegi anumite carti, atunci trebuia sa dispui de mult noroc sau mult talent. Obligatiile economice pentru copiii din paturi mai putin favorizate, dar si sociale, lasau putin timp pentru studiu. O buna memorie si capacitate de intelegere, precum si un mare interes erau cam esentiale pentru a fi „in carti in” stiinta si cultura.Darwin, un gras bolnavicios care putea avea o viata linistita fara sa faca nimic, dar mai ales Wallace, care nu facea parte dintr-o clasa favorizata, erau ei insisi obiecte ale selectiei. Dar lumea s-a schimbat. Acum accesul la educatie camufleaza calitatile native, in sensul ca pot obtine diplome si pot avea CV-uri impresionante persoane mediocre, lipsite de talent si pasiune.Calitatea profesorilor a scazut o data cu invatamantul de masa din cauza necesitatilor foarte mari de personal. Dar societatea Occidentala se bazeaza in continuare pe idealurile din secolul al XIX-lea, cum ar fi cele liberale. Numai ca acea categorie de oameni care le-au promovat nu mai sunt cei care le sustin acum. Sunt alte categorii de oameni, unii care stiu sa se adapteze la societate, nu la natura, adica oameni care stiu sa se promoveze. Daca pierzi timpul cu promovarea, nu prea mai ai timp sa faci si lucruri, pentru ca timpul e limitat. Acum spam-ul e in floare in orice domeniu, sufocand adevaratele idei originale si adevarata forta intelectuala. Consecinta: criza economica pe care o traversam, disolutia drepturilor omului si disolutia valorilor liberale in general. Nu stiu ce ar zice John Stuart Mill nu numai despre noile metode de supraveghere, dar si de legea anti-fumat de care nimeni nu se enerveaza in Europa si America, dar si de legile care reglementeaza consumul de substante de abuz.Legile anti-fumat care scumpesc enorm tigarile ar trebui sa fie considerate abuzive. Au fumatorii un control asupra banilor care chipurile trebuie sa le vindece maladiile cauzate de fumat? Am sprijinit si sprijin in continuare ideea ACTA. Dar ideea, nu forma. Faptul ca incalca cele mai banale principii de drept arata, cred, doar incompetenta crasa a autorilor si continua dizolvare a valorilor liberale la nivelul societatii. Pentru a investi in idealuri, pentru a investi in interese pe termen lung si cu bataie lunga de actiune ai nevoie de timp si de resurse. La noi nu exista nici una, nici alta. Oamenii sunt saraci, plini de probleme si angrenati in rutina serviciu-casa. In alte tari Occidentale, mai dezvoltate, legaturile economice si sociale sunt multiple, ceea ce consuma timp si libertate. Paradoxal, oamenii au bani, dar optiunile lor sunt reduse. Cand am inceput munca in cercetare, un coleg mai in varsta, auzind cum ma plang de irationalitatea sefilor, mi-a spus ca nu stiu ce norocoasa sunt. Atunci n-am inteles de ce. Acum, dupa ce mi-am cunoscut colegii din tari occidentale dezvoltate, inteleg. Ma intreb adesea cum ar fi fost performantele mele profesionale reale daca as fi plecat sa lucrez in cercetare intr-o tara dezvoltata. Sigur as fi avut mai multi bani, o masina mai buna, dar si mai multe dead-line-uri si mai putin timp pentru a gandi si intelege lucrurile.Sistemul actual, nu numai din cercetare, dar si din alte sectoare economice, e anti-progres. Rezultatele se vad. Dar sa incheiem totusi intr-o nota optimista, solutii exista.In cercetare, ca in orice, totul trebuie pus in baze reale. Un nou sistem de valori, chiar un nou limbaj, sunt necesare.

Please follow and like us:
0

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*