Karl Popper zice ca psihologia, sociologia nu sunt stiinte. El zice ca nici darwinismul nu e stiinta. Nu intruneste criteriile lui pentru a fi stiinta. Kuhn zice ceva similar despre psihologie si sociologie, dar dupa criteriile lui (existenta unor paradigme care sa duca la experimente, care apoi, dupa ce apar multe rezultate care contrazic paradigma de baza, sa o rastoarne in favoarea alteia noi). Wilson, in „Sociobiologia” zice ca psihologia (cred ca si sociologia) vor fi inghitite de biologie, care va explica totul prin intermediul paradigmelor sale. Intreaga lui cariera e un demers de explicare a comportamentului prin intermediul darwinismului. Desi candva sedusa de aceasta idee, acum mi se pare ca s-a ajuns la niste aberatii incredibile. E timpul sa fie rasturnata? Da…
Dar ce punem in loc? In primul rand teoria lui Darwin, de fapt sinteza moderna (darwinism plus mutatii), trebuie amendata, in lumina noilor descoperiri. Aceasta teorie ar trebui sa fie ea insasi inglobata in ceva mai complet, pentru care darwinismul este ceea ce ar trebui sa fie pentru o teorie finala sau ce este, cel putin partial, pentru relativitatea, teoria lui Newton. Sa zicem ca lucrez, de fapt e deja elaborata, aceasta teorie. Acum sunt in faza de verificare a predictiilor, ca da, e cu predictii, falsificabila si ce vrea Popper. Totul a inceput de la ideea din „Civilizatia”, dar de fapt, daca mergem mai inainte, a pornit de la o discutie la o cafea. Cafeaua e cea mai mare inventie! Am incercat sa generalizez ideea din „Civilizatia” si la alte specii, nu numai la om. A mers, acum mi se pare foarte simplu tot, cum de nu m-am gandit mai inainte? Cei carora le-am povestit despre noua mea teorie evolutionista spun ca seamana cu unele teorii economice, mai noi sau mai vechi. Pe mine subiectul ma depaseste.
Oricum, aceasta teorie ar avea multe aplicatii, ar oferi modele de intelegere a fenomenelor sociale, de la istorie la sociologie. Cand scriam la „Civilizatia foametei”, ma gandeam ca ideile de acolo le-ar placea lui Marx, dar si lui Hitler, fiecare si-ar lua cate ceva. Despre asta intr-un articol viitor…Dar cel mai important e ca exista modele pentru maladii psihice, tipic umane, de la autism la schizofrenie si tulburari afective si pana la demente. De aici si pana la a dezvolta metode de psihoterapie care sa corecteze deficientele biochimice urmand aceste modele nu este decat un pas.
Dar mai intai de unde vin bolile psihice? Cand scriam la „Civilizatia foametei”, multe dintre idei mi-au venit pe parcurs. De fapt cele mai multe sunt predictii ale ipotezei, care s-au verificat imediat sau mai tarziu. De multe ori de atunci am avut senzatia ca natura se comporta ca si cand mi-ar falsifica rezultatele. Daca o ipoteza explica umanizarea, trebuia sa explice si caracterele tipic umane, cum ar fi bolile psihice, incepand de la cele din copilarie, la cele de la tinerete si pana la cele de la batranete (demente). La speciile foarte inrudite aceste maladii, ca si altele degenerative, nu exista sau proportia lor este mult mai mica. Incredibil, dar calea biochimica foarte importanta in umanizare era cea implicata si in bolile psihice, toate, indiferent de varsta de aparitie. Mai mult, un studiu pe atunci recent despre autism arunca o lumina noua despre cresterea creierului la om. Am folosit adesea bolile pentru explicarea evolutiei, unele mecanisme patologice pot fi foarte inspirante.
Am mers mai departe, am incercat sa explic si constiinta, dar si alte functii specifice ale creierului uman precum gandirea simbolica. Si a mers, din nou lucrurile pareau sa se desfasoare asa cum prezicea ipoteza. Constiinta la om fata de alte specii inrudite pare doar o chestiune cantitativa. Se poate spune ca omul se distinge prin cea mai mare capacitate de a privi in interiorul sau. Asta e constiinta, o privire in interior, dar legata si de lumea dinafara. Raportarea la coloratura afectiva a unui eveniment este o privire in interior, pentru ca afectivitatea, care vine din impulsuri de la muschi si viscere, e despre functionarea interioara. Construirea unei constiinte e un proces energofac, care depinde de investitii continue. Cum investim? Prin memorie….Intr-adevar, memoria pe termen scurt, numita si memoria de lucru, este afectata in boli psihice, demente. Acest tip de memorie ne ajuta nu numai sa invatam lucruri, cu cat e mai mare cu atat putem avea simultan acces la mai multe informatii atat din exterior, cat si din interior (amintiri mai vechi).
Intr-adevar, constiinta e alterata in cazul consumului de alcool, dar si in cele mai multe maladii psihice, de la autism, la schizofrenie, manie, demente (Alzheimer). In cazul consumului de alcool, se spune ca functiile cele mai nou aparute filogenetic sunt primele care sunt afectate. Perceptia timpului e de asemenea afectata. Investiile comportamentale pe termen lung sunt marca umanitatii. La fel si in acele boli, care par sa aiba o legatura, cel putin indirecta, cu umanizarea. Ceea ce mai putin se stie e ca atat mentinerea, cat si construirea unei constiinte, costa energetic. In toate aceste maladii e afectata o cale biochimica implicata in metabolismul glucozei, de fapt un fel de robinet al introducerii si stocarii glucozei in celule.
Implicatiile filosofice, dar si sociale, ale acestui fenomen sunt usor de vazut. Oamenii pauperi, stresati, marginalizati, din tari sarace, sunt mai inclinati spre religie, irational, dar sunt si mai imorali, putin cooperanti, creaza societati „mai rele”. Diferenta dintre societatile care favorizeaza progresul si cele care nu o fac este in climatul social mai prietenos sau mai ostil. De aici politicile care sa schimbe lucrurile ar putea lua in considerare acest aspect. Nu inchisoarea e solutia pentru problemele sociale. Datele clinice arata ca schimbarea statusului social are efecte asupra depresiei mai bune decat medicamentele psihotrope.
In cazul oamenilor stresati, ceea ce se altereaza este directionarea resurselor energetice afective. Constiinta ofera un management al cunostintelor, afectivitatii, placerilor, ideilor etc. Cand am scris cartea ma gandeam ca nu exista niciun rost evolutiv pentru constiinta, e doar un produs secundar al evolutiei. Acum imi dau seama, dupa mai multe evenimente, dupa ce am studiat mai multi oameni, ca de fapt constiinta are un rol extraordinar. Probabil oamenii cu constiinta dezvoltata au mai putine accidente, dar si mai putine…depresii. Desi constiinta iti arata multe defecte ale tale, ale vietii si ale societatii. Dar pur si simplu te ordoneaza. Paranoicii, dar nu numai, sunt obsedati de ordine in exterior. Daca ai o constiinta dezvoltata, ordinea se face in interior.
O psihoterapie care sa tina intr-adevar seama de natura umana si de biologie ar trebui sa mearga pe dezvoltarea unui management energetic al resurselor mentale. Ma mir cum Freud nu a vazut acest lucru, ma mir cum aceste idei nu au aparut cu ceva timp in urma. Iar dezvoltarea constiintei e o solutie importanta. Ceea ce e insa in total dezacord cu morala crestina (la cat ma pricep eu) e ca dezvoltarea constiintei are legatura cu placerea. Orice lucru nou invatat e de fapt o sursa de placere pe care o accesam si cucerim. Constiinta, desi implica parti neplacute, chiar dureroase, reprezinta o suma de victorii asupra unor senzatii neplacute si dureroase cu care am luat contact. Cand eram mica am auzit o fraza care m-a marcat: curajul e cea mai mare calitate. Intr-adevar, curajul e esential pentru dezvoltarea constiintei, e triumful asupra fricii, implicata in gandire conservatoare si in tot felul de alte comportamente considerate irationale.
Pe scurt, o psihoterapie moderna, stiintifica, ar trebui sa nu invete oamenii la resemnare, cum se intampla adesea, nu sa invete oamenii ce sa simta si sa doreasca, oamenii pot avea cele mai nebunesti dorinte, de-aia sunt oameni, asa se definesc oamenii. Un fel de management energetic mental era oferit de budism, dar de fapt taia toate sursele de neplacere, nu aducea surse de placere. De fapt o psihoterapie eficienta, ca si o dezvoltare corecta, trebuie sa ofere surse de placere, sa asocieze eficient placerea cu eforturile. Dreptul la surse de placere ar trebui sa fie inclus intre drepturile omului.
Leave a Reply